Băncile au încheiat anul trecut cu un profit net de 6,3 miliarde de lei, în scădere cu 7,4% față de 2018, arată calculele Profit.ro pe baza datelor preliminare publicate de Banca Națională a României. Profitabilitatea sistemului bancar a rămas la un nivel ridicat, dar a fost afectată de taxa pe activele bancare și provizioanele făcute de BCR și Raiffeisen ca urmare a litigiilor cu Curtea de Conturi, în timp ce profitul operațional a continuat, cel mai probabil, să crească.
Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.
Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.
Guvernul vrea să majoreze semnificativ capitalul social al băncii de stat CEC Bank, cu 940 milioane lei, prevede proiectul legii bugetului de stat pe 2019, măsură anunțată încă de anul trecut drept posibilă de către consilierul economic al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, în contextul în care de anul acesta a fost introdusă așa-numita "taxă de lăcomie" pe activele bancare, indexată la nivelul indicelui ROBOR.
Sistemul bancar acuză Guvernul, într-o scrisoare deschisă, că induce în eroare opinia publică prin declarațiile recente și că riscă să grăbească intrarea în recesiune economică a țării prin noua taxă pe activele bancare și inițiativele legislative adoptate de Parlament.
Asociațiile bancare, alături de alte 10 instituții din industria financiară, arată, într-o scrisoare deschisă, că sunt profund îngrijorate de modificările fiscale propuse de Guvern și de inițiativele legislative adoptate de Parlament, care vor afecta semnificativ dezvoltarea economică a României, vor duce la restrângerea creditării și la creșterea costurilor cu finanțarea. Semnatarii scrisorii cer realizarea unui studiu de impact prin care să fie evaluat impactul fiscalității, cumulat cu aplicarea legilor votate de Parlament, precum cele referitoare la plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor recuperate din creanțe cesionate sau eliminarea titlului executoriu aferent contractelor de credit.
Executivi de rang înalt ai două bănci americane majore cu operațiuni în România se plângeau în decembrie 1978 Departamentului pentru Comerț al Statelor Unite că Nicolae Ceaușescu ar fi impus o așa-numită "taxă cu reținere la sursă" pe veniturile din dobânzi obținute de instituțiile de credit străine din împrumuturi acordate la București.